România, acces la bani abia din 2008

România se află pe ultima sută de metri a preparativelor birocratice pentru a-şi netezi accesul spre fondurile europene ce-i sunt alocate în perioada 2007-2013. Asta pentru că, la fel ca toate celelalte 26 de state membre, ţara noastră cheltuieşte în prezent bani din bugetul anterior.

Fonduri de preaderare în valoare de aproape 1,5 miliarde de euro încă aşteaptă să fie absorbite, dincolo de cele 19,7 miliarde ce îi sunt alocate României sub formă de fonduri structurale şi de coeziune, adică specifice statelor membre şi nu celor în curs de aderare. În aceşti bani, România va “intra” abia în ultima parte a anului în curs. Până atunci, Comisia Europeană trebuie să aprobe Cadrul Strategic Naţional de Referinţă şi Programele Operaţionale propuse de autorităţile de la Bucureşti.

Discuţiile sunt încă în desfăşurare la Bruxelles, unde foarte puţine state au primit deja undă verde. Surse europene au confirmat pentru Jurnalul Naţional că România este într-o fază avansată la acest capitol, a respectat termenele cerute de Comisie, iar Cadrul Strategic Naţional de Referinţă ar putea fi semnat în cursul vizitei pe care comisarul european pentru Dezvoltare Regională, poloneza Danuta Hubner, o va face în România între 12 şi 13 iulie.

STRATEGIE. Documentul stabileşte priorităţile pentru fonduri, făcând legătura între priorităţile naţionale şi cele la nivel european. Scopul Cadrului Strategic Naţional de Referinţă pentru perioada 2007-2013 este reducerea dezechilibrelor de dezvoltare între România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene. Obiectivele până în 2015 sunt o creştere suplimentară cu 15% a PIB şi un grad al ocupării forţei de muncă mai mare cu 2%. Aprobarea proiectelor va fi urmată de începerea procedurilor pentru licitaţii, totul în cadrul normelor stabilite prin noua lege a achiziţiilor publice.

ÎN PÂINE. Ideal ar fi ca accesarea fondurilor să înceapă chiar din acest an. Totul depinde însă de ritmul în care sunt făcute pregătirile. Proiectele unde atribuirea de contracte are loc fără probleme vor înregistra primele cheltuieli în acest an. Însă majoritatea cheltuielilor se vor înregistra în 2008 şi mai ales în 2009. “Să nu ne aşteptăm ca în 2007 să cheltuiţi mult, oricum nu se pierde nimic. Absorbţia poate fi mai lentă în primii doi ani, dar îşi revine apoi. Este un fenomen tipic pentru toate ţările membre, care trebuie mereu să îşi adapteze regulile de lucru la normele Comisiei”, atenţionează oficialii europeni citaţi. În anul 2009, Comisia va realiza o evaluare a situaţiei cheltuirii fondurilor, pentru a se stabili dacă există probleme reale de absorbţie. Asta în condiţiile în care banii europeni au fost mereu o problemă pentru România, nu atât la contractarea proiectelor, cât la implementare. “Nu se va ajunge ca abia în 2014 să ne dăm seama că banii nu se vor cheltui”, subliniază experţii Comisiei.

RATA DE ABSORBŢIE. O estimare a ratei de absorbţie pentru fondurile structurale este aproape imposibil de realizat. Situaţia este complet diferită faţă de cea a fondurilor de preaderare, pentru că banii se administrează altfel, pe un sistem nou, s-au creat noi instituţii care abia acum urmează să treacă la fapte. “Văzând şi făcând” este sfatul europenilor, care spun că s-au convins, în ultimii ani, că în România nu există misiuni imposibile.

Sfatul oficialilor europeni: atenţie la autorităţile locale! Majoritatea proiectelor sunt la nivel local şi regional. Prin urmare, este nevoie de o administraţie puternică, pregătită, care să dispună de capacitatea de a crea proiecte şi de a le asigura managementul. O situaţie dificilă va fi şi în agricultură, unde cea mai importantă structură, a Agenţiilor de Plăţi, a fost creată în ultima clipă şi nu va fi uşor ca noile birouri să fie pregătite şi să intre în pâine. Acordarea plăţilor va fi îngreunată şi de faptul că în România sunt multe proprietăţi, fărâmiţate, şi, prin urmare, multe plăţi de făcut.

Dificultăţi şi la IMM-uri

Şi în sectorul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii se anticipează dificultăţi. Un studiu efectuat săptămâna trecută de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România arată că aproape 55% dintre afacerişti nu intenţionează să acceseze fonduri structurale. Dintre cei care doresc să obţină bani europeni, doar 2,29% sunt în faza de elaborare a proiectului. “Procentul mare de întreprinzători pe care nu îi interesează fondurile structurale arată că aceştia nu mai au încredere, având în vedere 17 ani de experienţă negativă. Un alt motiv ar fi birocraţia şi lipsa de transparenţă. Practicile proaste au generat neîncredere în rândul întreprinzătorilor. Asta e marea problemă – neîncrederea”, a declarat Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNIPMMR, citat de Hotnews. Conform aceluiaşi studiu, 31,41% dintre întreprinzătorii care au participat la sondaj se află doar în stadiul de informare cu privire la aceste fonduri, în timp ce 9,93% dintre ei aşteaptă ca acestea sa devină operaţionale.